Love

Lasă-mă să-ţi vorbesc despre nopţile în care adorm cu ochii strâns închişi şi mâna încleştată lângă inimă, închipuindu-mi pentru o secundă că aud respiraţia lui lungă şi calmă lângă mine, şi deschid ochii şi privesc în gol şi ştiu că el a dispărut cu o secundă mai devreme. Dacă aş aprinde destul de repede lumina aş mai putea vedea încă urma trupului lui dispărând încet dintre cearceafuri. Însă din adâncimea acelei nopţi ce făcuse să îmi înceteze bătăile inimii,ceva care nu se putea desluşi,dar ce strălucea ca soarele, ceva care părea că ridică în mine o mişcare ca de aripi se ivea şi începea să răsucească o urcare şi o coborâre de spirală... era sufletul, acea lumină de soare cu aripi şi fără de aripi,urzitor al vieţii care te simţea aproape,deşi erai atât de departe.

Mi-am dat seama că cel mai dureros lucru ar fii să pierd acest sentiment de iubire. Am auzit că e doar un vis fără de rost,dar cineva va dovedi contrariul.

Lasă-mă să-ţi vorbesc de dimineţile în care mă trezesc căutând ceva nedefinit,dar atât de aproape,încât,dacă încerc să ating acel ceva voi reuşi atât de aproape şi totuşi niciodată acolo atât de departe. Seara simt cum mi se strecoară în braţe, fără să ştiu dacă e mort sau viu, ceva pe care îl ţin strâns la piept... Deschid ochii şi mă aflu în alt întuneric decât în cel din care ieşeam...iar apoi iluzia se risipeşte brusc,lăsând în urmă pumnii strânşi şi-o lacrimă în colţul ochiului stâng.

Singurătatea ar începe să mă doară...şi aş începe să sper. Ar putea să treacă zile,săptămâni,luni... Nu aş avea decât urmele  tăcerii lui pe care timpul s-ar încăpăţâna să le şteargă. M-aş lupta cu timpul, dar degeaba...el va rămâne...prezenţa lui m-ar urmării peste tot.

Am crezut în tristeţe,dar niciodată în fericire,până acum... El va fi fericirea mea. Va apărea pentru a-mi reda speranţa de care sufletul meu avea nevoie să poată simţi că sentimentul de bucurie şi iubire este,defapt,nemuritor.

Dragostea,frumosul,fericirea... Le voi descoperi prin el. Le iubesc mai sus de sus şi le răsar de la apus.

Sfârşitul nu mai există. Eternitatea s-a născut. Infinitul e aproape doar pentru cei care nu ştiu să iubească.